Este un artist român contemporan. A facut parte dintr-un grup de tineri artiști români care contestau genul de arta traditionala promovata de Uniunea Artiștilor Plastici din țară. La sfârșitul anilor 1990, au apelat la forumuri private pentru libertatea de exprimare artistică pe care o căutau. Temele abordate de acești artiști sunt, în cuvintele Dianei Dochia: „subiecte sensibile care țin de societatea românească post-totalitară și [în primul rând] probleme precum sexualitatea, corupția, religia, războiul și politicienii. Toate aceste probleme au fost considerate tabu în timpul comunismului. Conform criteriilor și mentalităților comuniste, arta nu trebuia să provoace, să intrige sau să pună întrebări.”
Mijloacele de exprimare preferate de Tara sunt markerul negru și vopseaua roșie, iar cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt realizate pe hărți și afișe educaționale vechi din epoca comunistă.
Spațiul său de creație este „periferia” Europei, dar face referire și la geopolitica artei. Opera sa este impregnată de contextul locului de unde provine și lucrează – Transilvania. Contextul local este punctul său de plecare pentru narațiunile sale artistice despre identitate, istoria dificilă, coexistența culturilor, răni nevindecate și golul orașelor și satelor acum depopulate. Cuvintele cheie asupra cărora se concentrează activitatea sa artistică sunt enunțate într-una dintre lucrările din celebra sa serie „România Neagră”: corupție, sărăcie, comunism, prostie, rasism, teroare, minciuni, birocrație, dizabilitate, lăcomie și disperare (RO, 2005). El comentează relațiile dintre România și Uniunea Europeană, predă istoria comunistă și scoate la iveală paginile sângeroase ale marilor ideologii, folosind imagini precum hărți, cărți sacre și simboluri religioase, steaguri, date, locuri de tortură și locuri de martiriu, tancuri, sloganuri media și sânge. Tara vorbește despre probleme importante, fundamentale, în tonuri puternice și culori decisive. Dr Monika Rydiger, unul dintre curatorii expoziției lui Tara, din Cracovia, Polonia, spune:
„Complexitatea artei lui Tara este sporită de cunoștințele și conștientizarea sa istorică uimitoare și de atitudinea sa absolut intransigentă față de orice fel de manipulare politică și strategii totalitare. Hărțile sale, cu calitățile lor formale remarcabil de puternice și expresive, dezvăluie acest lucru cu o forță dublată. Faptul că Tara (von Neudorf) s-a născut în Transilvania nu este lipsit de semnificație. În contextul istoriei confuze și dureroase a acestei regiuni, hărțile sale capătă semnificație ca o cartografie a căutării identității pierdute".