Cetățenii UE/ SEE/ Confederației Elvețiene, precum și cetățenii străini cu domiciliul în România pot obține documente de ședere temporară, cum ar fi: permise de ședere/ cărți de rezidență/ certificate de înregistrare/ permise unice/ cărți albastre ale UE, după caz.

• Sunt documente de ședere ce conțin un cod numeric personal (CNP) care poate fi folosit ulterior în scop fiscal și de securitate socială.
• Acestea sunt acordate de autoritățile române de imigrare:
  • În funcție de scopul șederii în România (pentru angajare, detașare, reîntregirea familiei, studii etc).
  • În baza unei vize de lungă ședere de tip D, obținută în prealabil, conform legii.
     

În funcție de naționalitatea persoanei, autoritățile române pot emite următoarele tipuri de documente de ședere:

Permise de ședere

• Acordate cetățenilor străini în baza unei vize de lungă ședere de tip D.
• Eliberate în termen de 30-45 de zile de la data solicitării și valabile în generalpână la 12 luni, cu posibilitatea extinderii perioadei de valabilitate. Excepție:permisele de ședere pentru studii sau pentru membrii de familie ai unorcetățeni români sau străini posesori de permise de ședere cu o valabilitatemai mare de 1 an (carte albastră a UE, permis de ședere permanentă). 
• Obligatorii, dacă șederea în România depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. 

Permisul unic

• Document de ședere care atestă dreptul cetățeanului străin de a locui și de a lucra în România în baza unui aviz de muncă pentru lucrător permanent. 
• Acordate cetățenilor străini în baza unei vize de de muncă specifice.
• Eliberate în termen de 30-45 de zile de la depunerea cererii și valabile până la 12 luni, cu posibilitatea prelungirii perioadei de valabilitate. 

Certificate de înregistrare

• Acordate cetățenilor din UE/ SEE/ Elveția.
• Emise în termen de o zi de la data cererii, valabile pentru o perioadă de până la 5 ani, cu posibilitatea prelungirii. 
• Necesare dacă șederea în România depășește 3 luni.

Cărțile de rezidență

• Acordate cetățenilor străini care sunt membrii de familie ai unui cetățean UE/ SEE /Elveția. 
• Eliberate în termen de până la 90 de zile de la depunerea cererii și valabile pe o perioadă de până la 5 ani, cu posibilitatea extinderii perioadei de valabilitate.
• Obligatorii dacă șederea în România depășește 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

Cărți albastre UE

• Acordate străinilor care sunt angajați în baza unui aviz de muncă pentru lucrător înalt calificat și care încheie contracte de muncă locale pe o perioadă de minim 1 an.
• Salariul lunar trebuie să fie la nivelul a cel puțin 2 salarii medii brute pe economie.
• Sunt valabile până la 2 ani, pot fi prelungite, în funcție de valabilitatea contractului de muncă.

Dreptul de ședere pe termen lung în România poate fi acordat de autoritățile române atât pentru cetățenii din UE/ SEE/ Confederația Elvețiană cât și pentru cetățenii străini care dețin documente de ședere temporară valabile, în condițiile speciale prevăzute de lege. Dreptul de ședere pe termen lung în România se încheie atunci când absența de pe teritoriul României depășește 12 luni consecutive, în cazul cetățenilor străini (cu excepția cazului în care persoana străină deține un drept temporar de ședere într-o țară membră UE în această perioadă sau când absența depășește 2 ani consecutivi în cazul cetățenilor din UE/ SEE/ Confederației Elvețiene).

• Pot fi acordate cetățenilor străini pentru o valabilitate de până la 5 ani, sau până la 10 ani în cazul cetățenilor din UE/ SEE/ Confederația Elvețiană.
• Pentru a putea beneficia de un drept de ședere pe termen lung în România, cetățeanul străin sau cetățeanul din UE/ SEE/ Confederația Elvețiană trebuie să fi avut o ședere legală și continuă în România în ultimii 5 ani, în baza documentelor de ședere temporară în România.
• Cetățenii străini trebuie să aibă cunoștințe despre limba română – nivel conversațional.

Drepturile și avantajele titularilor de permiselor de ședere pe termen lung în România.

• Acces liber pe piața muncii din România - nu este nevoie de aviz de muncă.

Membrii de familie, cetățeni non-UE. Partenerul și copiii trebuie să obțină documente specifice pentru reîntregirea familiei (de exemplu aprobări speciale din partea Inspectoratului General pentru Imigrări, vize de lungă ședere tip D, permise de ședere), dacă însoțesc cetățeanul străin pe durata șederii lui/ei în România. Copiii vor obține un permis de ședere, indiferent de vârsta lor.

Procedurile pentru reîntregirea familiei pot fi inițiate odată ce cetățeanul străin (sponsorul) obține permisul de ședere/ cartea albastră UE (permisul de ședere trebuie să fie valabil pe o perioadă de cel puțin un an).

Certificatele de căsătorie și certificatele de naștere ale copiilor, trebuie să conțină Apostilla de la Haga, sau ștampilele de supralegalizare, după caz.

Membrii de familie, cetățeni UE. Cetățenii UE au drept de liberă circulație și pot călători în România, fără vreo formalitate (viză). Aceștia își pot înregistra reședința în cazul unei șederi mai mari de 3 luni. Pentru înregistrarea șederii și respective obținerea unui certificat de înregistrare în România, e necesar ca certificatul de căsătorie și a certificatele de naștere ale copiilor să dețină Apostilla de la Haga, sau ștampilele de supralegalizare, după caz.