Poate fi reglementat prețul alimentelor esențiale în mod eficient?

Guvernul a instituit recent o schemă temporară de plafonare a marjelor anumitor categorii de produse agricole și alimentare, considerate esențiale, cu scopul combaterii creșterii excesive a prețurilor produselor respective.

Măsura temporară vizează plafonarea adaosului comercial practicat de operatorii înregistrați în România pe întreg lanțul de comercializare a produselor, fiind implementă prin adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare (OUG 67/2023).

În concret, OUG 67/2023 impune în cazul unor produse alimentare considerate esențiale următoarele limitări:

• o cotă maximă de adaos comercial practicată de procesatori de 20% faţă de costul de producţie al produsului, calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare, incluzând cheltuielile directe şi cele indirecte;
• o cotă maximă de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul distribuitorilor, de 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile operaţionale;
• o cotă maximă de adaos comercial practicată de comercianții cu amănuntul şi cash&carry de 20% faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte ale comercianților respectivi; în cota de adaos comercial practicată de comercianți la vânzarea cu amănuntul şi cash&carry de maximum 20% vor fi incluse şi remizele şi risturnele.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat că această măsură se va aplica unei liste de 14 produse și categorii de alimente, limitate la împachetarea produsului în anumite cantități prestabilite (de exemplu, ouă de găină calibrul M 10 buc, orice alt calibru și altă împachetare a produsului neintrând în sfera de reglementare a OUG 67/2023).

Măsurile de plafonare a cotelor de adaos comercial vor intra în vigoare începând cu data de 30 iulie. Contractele aflate în derulare beneficiază de un termen suplimentar de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței pentru a fi modificate în mod corespunzător.

Pe fondul inflației galopante a prețurilor alimentelor la nivel global, și alte guverne europene au explorat posibilitatea intervenției constând în limitarea marjelor unor bunuri esențiale, însă puține inițiative similare au fost în concret implementate. Cea mai cunoscută astfel de măsură a intervenit în Ungaria.

În principiu, astfel de măsuri ale statului cu efect de reglementare a prețurilor, puternic intervenționiste, au o compatibilitate redusă cu principiile economiei de piață, putând afecta libertatea de circulație a bunurilor și serviciilor.

Tocmai din aceste considerente, măsurile cu efecte similare din Franța, de pildă, au urmărit un mecanism de implementare mult mai suplu, luând forma unor aranjamente voluntare între autorități publice și retaileri. Cu alte cuvinte, măsurile similare nu au îmbrăcat o formă coercitivă, de act normativ, ci s-au concretizat ca urmare a unor limitări voluntare a marjelor pentru bunuri esențiale alimentare, din partea marilor retaileri. De altfel, măsurile respective nu au vizat întregul lanț de producție al alimentelor respective, ci doar marii retailerii, producătorii și distribuitorii nefiind implicați în acordurile voluntare de limitare a prețurilor.

Deși animată de intenții protecționiste, din perspectivă economică, reglementarea prețurilor unor categorii de produse poate genera efecte negative asupra consumatorilor.

Un prim efect negativ l-ar putea constitui presiunea inflaționistă exercitată asupra altor produse, nereglementate prin OUG 67/2023, pentru a compensa pierderile de profit generate de OUG 67/2023. În același timp, reglementarea marjelor pentru produsele alimentare ar putea conduce la scăderea ofertei pentru produsele respective și redirecționarea acestora spre piețe externe nereglementate, adică la prezența pe piața românească a unor cantități reduse din bunurile respective.

În continuare, o serie de incertitudini legate de implementarea în concret a dispozițiilor OUG 67/2023 impune îndrumări și clarificări din partea autorităților publice relevante, pentru a ajuta companiile vizate de acest act să se conformeze noilor reglementări.

Astfel, metoda de calcul a costurilor de producție, precum și indicarea în concret a cheltuielilor care vor fi luate în considerare pentru determinarea bazei la care se va aplica marja de adaos comercial rămâne încă într-o zonă relativ incertă.

De asemenea, impunerea unei marje comerciale de 5% pentru întregul lanț de distribuție va necesita îndrumări pentru acele situații în care produsele alimentare sunt redistribuite de doi distribuitori, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să facă schimb de informații sensibile cu privire la costurile de achiziții, pentru a se conforma cerințelor OUG 67/2023.

În ceea ce privește importurile de produse alimentare ce intră în domeniul reglementat de OUG 67/2023, două efecte se impun a fi adresate:

• pentru importurile și livrările intracomunitare ce intră în aria de reglementare a OUG 67/2023, se poate ridica problema limitării libertății de circulație a bunurilor respective, prețurile maxime putând genera, în anumite circumstanțe, efecte echivalente cu măsurile de restrângere cantitativă a importurilor;
• de asemenea, pentru produsele procesate în țări terțe și importate ulterior în România, remarcăm că prețul de comercializare practicat de  către procesatorii nerezidenți nu va fi afectat de reglementările actuale; în acest scenariu, producătorii naționali se vor regăsi într-o situație nefavorabilă, competitivitatea acestora, precum și a mediului concurențial în general, resimțind în timp un efect de erodare.
  

Rămâne așadar de văzut modalitatea în care autoritățile publice vor implementa în concret OUG 67/2023, astfel încât principiile fundamentale ale pieței libere și concurența să nu fie afectate.