De la 1 ianuarie 2024, veniturile provenind din pensiile ocupaționale vor avea un tratament fiscal similar cu veniturile celorlalte tipuri de pensii. Aceasta este principala prevedere a unei Legi (309/2022) ce modifică Legea 227/2015 privind Codul Fiscal. Practic, este o nouă tentativă de încurajare a salariaților să economisească suplimentar. Dar, să vedem principalele modificări aduse de actul normativ.
Potrivit dispozițiilor noi Legi, definiția veniturilor din pensii va fi completată cu cele provenind din pensii ocupaționale (așa cum sunt acestea reglementate de Legea nr.1/2020 privind pensiile ocupaționale). În plus, legea stabilește la 2.000 de lei suma neimpozabilă lunară și dispune ca pensiile ocupaționale să aibă același tratament cu celelalte tipuri de pensii.
De asemenea, introduce reguli noi pentru venitul impozabil al contribuțiilor nete ale participanților la fondurile de pensii administrate privat, cele facultative sau la fondurile de pensii ocupaționale.
Astfel, începând cu 1 Ianuarie 2024, în cazul sumelor primite ca plăți eșalonate în rate sau plată unică de către participanții la fondurile Pilonului II, Pilonului III sau la fondurile de pensii ocupaționale, venitul impozabil va fi “constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil, care în prezent este de 2000 lei, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii sau la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil în cazul plăților unice”.
Prevederile Legii 309/2022 aduc o clarificare și asupra modului în care se va realiza după decesul titularului impozitarea contribuțiilor la fondurile de pensii administrate privat, la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale ale moștenitorilor legali. Astfel, fie că va fi vorba de o plata unică sau de plăți eșalonate către moștenitorii legali, venitul impozabil se va calcula in același mod, prin aplicarea plafonului neimpozabil (“2.000 lei”) asupra sumelor ce depășesc contribuțiile nete ale participanților.
În ceea ce privește sistemul de pensii din România, în acest moment există trei piloni principali și un al patrulea pilon, al pensiilor ocupaționale, apărut mai recent. Care este rolul lor ?
Pilonul I reprezintă contribuția plătită de angajați către sistemul public de pensii, din care, ulterior, contribuabilul primește pensie în funcție de aportul individual. Sistemul public de pensii, cunoscut și sub denumirea de „Principiul solidarității între generații”, are ca principală caracteristică faptul că depinde în mare măsură de raportul dintre numărul de contribuabili şi numărul de beneficiari. Deoarece numărul celor care plătesc în contul celor care primesc este în continuă scădere, soluțiile actuale găsite pentru completarea pensiei publice de stat sunt pensiile private Pilonul II, Pilonul III și Pilonul IV.
Contributia individuală la sistemul public de asigurări sociale (denumita și “CAS”), este la momentul actual în cotă de 25% aplicată asupra venitului brut al fiecărui contribuabil. Din această cotă de 25% care se reține din venitul brut lunar al fiecărui salariat, un procent de 21.25% este direcționat către Pilonul I, iar un procent de 3.75% este direcționat către Pilonul II (pensia privată obligatorie).
Pilonul II sau Pensia privată obligatorie se referă la direcţionarea unei cote din contribuţia personală de asigurări sociale plătită obligatoriu lunar către sistemul public (Pilonul I), către fonduri de pensii administrate privat.
Mai exact, contribuţia la un fond de pensii administrat privat Pilon II nu este considerată o reținere, o plată sau o contribuție suplimentară din salariul contribuabilului, aceasta făcând parte din cota de 25% ce este împărțită între sistemul public şi cel privat. Fiecare participant are obligația aderării la un fond de pensii administrat privat.
Pilonul II de pensii a fost implementat în anul 2008, în acel moment cota de contribuție din pensia de stat direcționată către pensia privată obligatorie era de 2%, ulterior a crescut gradual până la 3.75%, ultima modificare a acestui procent fiind în anul 2018. Începând cu 1 ianuarie 2024 cota de contribuție direcționată către Pilonul II va crește la 4.75%.
Pilonul III sau Pensia facultativă se caracterizează prin aderarea opțională a participantului, scopul acesteia fiind de a obține un venit suplimentar la vârsta pensionării.
Spre deosebire de Pilonul II, legislaţia privind pensiile facultative oferă flexibilitate asupra contribuțiilor lunare, oricine având posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar.
Potrivit prevederilor Codului fiscal, pensia privată obligatorie beneficiază de facilități fiscale în limita a 400 EUR pe an și poate fi suportată atât de angajator, cât și de angajat. Mai exact, angajatorii pot acorda și plăti angajaților o pensie privată până la 400 EUR pe an, această valoare fiind exceptată de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale. În plus, începând cu luna ianuarie 2023, această valoare de 400 EUR va fi inclusă în plafonul de 33% aplicabil asupra salariului brut de încadrare al fiecărui angajat introdus prin OG 16/2022.
Pilonul IV sau Pensia ocupațională reprezintă o schemă de pensie opțională pe care angajatorii o pot oferi salariaților în funcție de diverse criterii cum ar fi vechimea, funcția deținută sau nivelul salarial, aceștia din urmă având, în acest fel posibilitatea să obțină un venit în plus la vârsta pensionării.
De asemenea, salariatul are posibilitatea să contribuie si din resurse proprii la pensia Pilon IV, dar doar după încheierea perioadei de vesting (clauza prevăzută în schema de pensii ocupaţionale potrivit căreia, la expirarea unui termen de maximum 3 ani, persoana dobândeşte dreptul de proprietate asupra activului său personal la fond, obţinut ca urmare a contribuţiilor plătite de către angajator pentru ea, cu condiţia ca raportul în baza căruia se plătesc respectivele contribuţii să fie încă în vigoare), în cazul în care este încheiată o astfel de clauză.
De reținut este și faptul că la Pilonul IV contribuția proprie a participantului poate fi de maximum o treime din venitul brut al angajatului, fără a depăși împreună cu celelalte rețineri jumătate din venitul net lunar.
Deficitul sistemului de pensii public reprezintă o provocare pentru state, deci și pentru cel român, principala cauză fiind aceea că numărul contributorilor se reduce constant, în vreme ce beneficiarii – pensionarii, sunt în creștere, din cauza tendinței de îmbătrânire a populației. Acesta, de altfel, este și unul dintre motivele pentru care este necesară reforma sistemului de pensii.
În concluzie, v-am recomanda să luați în calcul includerea în pachetul de beneficii oferit angajaților și opțiuni precum pensia facultativă sau ocupațională, care reprezintă, așa cum am mai spus, o soluție eficientă de economisire suplimentară pentru o pensie mai bună în viitor.
Profilul meu
Salvați ce vă interesează, gestionați librăria și partajați conținut cu rețeaua dvs. de contacte