People First

După ani în care candidații dictau ritmul, toamna lui 2025 marchează o schimbare de paradigmă. Piața muncii din România se transformă într-o piață a companiilor, unde angajatorii revin în poziția de control. Numărul mediu de salariați a crescut imperceptibil, iar salariul mediu net a urcat cu cel mai lent ritm din ultimul deceniu – exceptând anul pandemic. În paralel, economia dă semne de încetinire, măsurile fiscale devin tot mai dure, iar predictibilitatea devine un lux.

În acest context, HR-ul nu mai este doar o funcție de suport. Devine un spațiu de reziliență inteligentă, unde tehnologia, datele și empatia se întâlnesc pentru a susține adaptarea continuă.

Tehnologia schimbă și ea regulile jocului. La nivel global, HR-ul se digitalizează accelerat. Recrutarea asistată de AI devine normă: algoritmi filtrează CV-uri, potrivesc candidați și prezic compatibilitatea culturală. Competențele devin mai valoroase decât diplomele, iar accentul se mută pe evaluări practice și portofolii.

În paralel, munca asincronă și flexibilă câștigă teren, mai ales în rândul generației Z, care cere autonomie, sens și integrarea vieții profesionale cu cea personală.

HR-ul devine motor de business. În noul ecosistem organizațional, apar platforme integrate de experiență a angajaților, care monitorizează implicarea, starea de bine și performanța într-un singur loc. HR-ul devine tot mai orientat spre date și KPI de creștere. Reziliența nu mai înseamnă doar rezistență la schimbare, ci capacitatea de a anticipa, de a personaliza și de a evolua – cu ajutorul tehnologiei, dar și al unei înțelegeri profunde a nevoilor umane.

Potrivit studiului KPMG CEO Outlook 2025, realizat pe un eșantion de peste 1.300 de lideri executivi din 11 țări, 77% dintre CEO consideră că pregătirea angajaților pentru AI și dezvoltarea competențelor vor influența prosperitatea organizației în următorii trei ani.

Totuși, lipsa de specialiști în domeniul AI devine o problemă competitivă majoră. 70% dintre lideri afirmă că lupta pentru atragerea talentelor în AI ar putea limita succesul organizației. Ca răspuns, consiliile de administrație iau măsuri active: 79% regândesc modul în care își formează și dezvoltă angajații, 71% se concentrează pe retenția și recalificarea talentelor cu potențial ridicat, iar 61% recrutează activ persoane cu competențe în AI și tehnologie. 

Implicarea angajaților în această tranziție este esențială. 63% dintre CEO sunt îngrijorați de impactul AI asupra culturii organizaționale, iar 33% recunosc reticența unor angajați față de adoptarea noilor tehnologii.

În plus, demografia devine o provocare strategică: îmbătrânirea populației active, diferențele generaționale în competențele viitorului și lipsa de lucrători calificați pun presiune pe recrutare și retenție. Gestionarea unei forțe de muncă multigeneraționale devine o prioritate la nivel de board.

În România, aceste tendințe se ciocnesc de realități dure: lipsa de competențe digitale, infrastructura slabă pentru munca hibridă și o legislație în continuă schimbare pun companiile în gardă. În acest peisaj, HR-ul are o alegere de făcut: să rămână reactiv sau să devină arhitectul unei reziliențe inteligente.

Dar, să trecem la subiectele despre care puteți citi în acest număr. Libertatea de circulație a persoanelor este considerată unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii Europene. Dincolo de faptul că cetățenii pot călători fără viză între statele membre, acest drept presupune și posibilitatea de a locui și de a lucra în orice stat membru al Uniunii. Într-un context global în care economiile se confruntă cu schimbări majore – de la digitalizare la tranziția verde – dar și cu probleme acute precum îmbătrânirea populației sau lipsa de forță de muncă în anumite domenii strategice, mobilitatea lucrătorilor europeni nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Mai multe detalii despre drepturile și obligațiile în sprijinirea forței de muncă transfrontaliere, în articolul din această lună. 

Despre noua arhitectură a muncii, construită pe competențe, veți putea afla din materialul dedicat. Într-o lume a muncii în continuă transformare, rolurile fixe nu mai sunt suficiente. Organizațiile care vor să rămână relevante trebuie să privească dincolo de titulaturi și ierarhii și să construiască în jurul competențelor – acele abilități reale, transferabile și adaptabile care generează valoare acolo unde contează cel mai mult. De la structuri rigide la rețele dinamice de talent, de la diplome la micro-certificări, munca viitorului se rescrie chiar acum, iar cheia este o arhitectură flexibilă, centrată pe oameni și pe potențialul lor.

Veți mai putea afla care sunt principalele modificări legislative ale lunii septembrie și, așa cum v-ați obișnuit, vă veți întâlni cu consultantul lunii, de această dată - Camelia Radu, Senior Manager, Payroll and HR administration Services. Pe Camelia, cei care urmăresc evoluția reglementărilor în domeniul muncii, o mai pot vedea și în înregistrarea webinarului „Reges-Online: Actualizări, Obligații și Întrebări Frecvente”, unde, alături de Laura Pocea, Manager, și Camelia Preda, Consultant Tax Payroll, a oferit o perspectivă clară asupra celor mai recente actualizări și cerințe legate de utilizarea noii platforme. Specialiștii KPMG au pus accent pe aspectele esențiale privind raportarea datelor, gestionarea situațiilor speciale și respectarea termenelor limită. Secvențele video le găsiți aici sau puteți asculta secvențe audio, disponibile acum și pe Spotify, aici. Ce care doresc înregistrarea completă a evenimentul, sunt rugați să ne contacteze pe email și vom reveni cu detalii și condiții de acces. De asemenea, am pregătit un material ce include răspunsuri la 25 dintre cele mai frecvente întrebări privind utilizarea platformei Reges-Online și raportarea elementelor obligatorii. Dacă sunteți interesat să primiți acest document, vă rugăm, de asemenea, să ne contactați prin email.

Dar, cum vă mai spuneam, viitorul muncii nu se construiește doar cu tehnologie, ci cu viziune, curaj și încredere în oameni; cu alte cuvinte alegerea nu se mai face între a reacționa sau a rezista, ci între a anticipa și a transforma.