People Services Newsletter

Suntem în octombrie, dar Executivul nu a anunțat nimic despre măsurile fiscale pentru reducerea deficitului negociate cu Comisia Europeană. Nu se știe nimic nici despre cum va arăta proiectul de buget pentru 2025. Și, atunci, să vorbim despre ceea ce știm.

Organizațiile ar trebui să se pregătească de pe acum pentru aplicarea regulamentului european privind inteligența artificială – AI Act, publicat în vară, deși prevederile sale ar urma să se aplice treptat, începând cu februarie anul viitor. Regulamentul impune companiilor obligația de a asigura transparența, de a proteja drepturile fundamentale ale angajaților și de a preveni discriminarea în utilizarea sistemelor de inteligență artificială. Companiile trebuie să informeze și să consulte angajații, să efectueze evaluări de impact și să implementeze măsuri pentru a proteja datele personale și a preveni utilizarea abuzivă a tehnologiilor AI. El vizează atât utilizarea sistemelor de AI furnizate de terți - platforme și aplicații de AI cu diverse funcții, cât și pe cele dezvoltate și utilizate intern în companii pentru diverse scopuri, precum evaluarea performanței angajaților, recrutarea, managementul resurselor umane sau alte activități interne.

Pentru abateri de la AI Act, firmele vor risca amenzi de până la 7% din cifra de afaceri, zona resurselor umane fiind cea mai expusă riscului de a atrage sancțiuni, pentru că HR-ul lucrează cu o mulțime de date personale, uneori chiar și date sensibile. Dacă aceste date urmează să fie prelucrate folosind inteligența artificială, compania trebuie să se asigure că datele nu pot părăsi mediul IT al companiei și că nicio persoană neautorizată din cadrul companiei nu le poate accesa. Angajatorul trebuie, de asemenea, să se asigure că AI nu colectează date de care compania nu are nevoie. Nu este permisă, cu anumite excepții, analiza comportamentului angajatului cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Cum AI și GenAI au devenit parte din viața organizațiilor, companiile ar trebui să se familiarizeze cu prevederile Regulamentului și să se asigure că îi respectă prevederile. Vom reveni în scurt timp cu un material de analiză pe tema AI Act.

Mai știm, de asemenea, că România a intrat în etapă finală de implementare a Directivei europene privind salariul minim adecvat, care urmărește să asigure un venit minim garantat tuturor angajaților din Uniunea Europeană. Proiectul de lege privind salariul minim european a fost aprobat de Senatul României pe data de 7 octombrie 2024 și urmează să fie votat în Camera Deputaților. Detalii privind prevederile Directivei, provocările în implementare sau impactul asupra angajaților din România, veți putea găsi în articolul dedicat.

Totodată, veți mai putea citi și despre cum serviciile corporate ar putea aduce mai multă valoare companiilor, dar și detalii despre noua decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că înregistrările convorbirilor telefonice între salariați sau între un salariat și un reprezentant al angajatorului pot fi admise ca probe în litigii, chiar și fără acordul interlocutorului.

Vă veți întâlni, ca de obicei, cu consultantul lunii și veți putea afla care au fost cele mai importante acte normative publicate în luna septembrie.