România în fața provocărilor apărării

În contextul actual al tensiunilor geopolitice, atenția în țările NATO s-a concentrat în mod firesc asupra stării forțelor armate și a nivelului lor de pregătire pentru a face față unui potențial agresor. Se dezbate tot mai mult nivelul cheltuielilor publice care ar trebui direcționate către apărare.  În România, ca țară aflată la granița cu Ucraina, grav afectată de războiul de agresiune al Rusiei, importanța forțelor armate pentru apărarea țării noastre este evidentă.

KPMG în România a publicat un raport detaliat intitulat „Piața de apărare din România – oportunități și provocări”, care analizează starea actuală a sectorului de apărare, incluzând rolul sectorului privat în acest sector. Documentul se concentrează pe oportunitățile de creștere existente și pe principalele provocări cu care se confruntă contractanții din domeniul apărării, factorii de decizie politică și părțile interesate din industrie. Examinăm planurile autorităților de modernizare a forțelor armate, de îmbunătățire a capacităților pentru a îndeplini angajamentele NATO și de a aborda provocările de securitate interne și externe. Analizăm și prevederile cuprinse în „Analiza Strategică a Apărării” (SDR, 2020), așa cum sunt ele prezentate în comunicatul de presă emis de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în octombrie 2020, care conturează abordarea țării în materie de securitate, concentrându-se pe apărarea teritorială, securitatea cibernetică și cooperarea multinațională. Potrivit SDR, „Armata 2040” va fi o structură de forțe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilități specifice secolului XXI.

Obiectivele de apărare ale Guvernului României cuprinse în Carta Albă a Apărării sunt direcționate către asigurarea securității cetățenilor, apărarea teritoriului, valorilor și intereselor naționale. Documentul este conceput într-o nouă paradigmă strategică, cu scopul de a întări postura de apărare și descurajare, bazându-se pe cinci elemente esențiale: capabilități de înaltă tehnologie, resurse umane bine pregătite și educate, o industrie de apărare națională solidă, dezvoltarea unei culturi instituționale centrate pe cunoaștere și inovație și reziliență.

Documentul nostru examinează Strategia Națională a Industriei de Apărare 2024–2030, recent aprobată, care detaliază ambițiile României de a consolida capabilitățile sectorului de apărare, precum și planul de înzestrare al Armatei Române 2025–2034, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în septembrie 2024. De asemenea, analizăm oportunitățile pentru furnizorii de echipamente și servicii de apărare generate de creșterea cheltuielilor pentru forțele armate, inclusiv susținerea obiectivului strategic de aprofundare a capabilităților suverane, achiziționarea de companii autohtone, programele de modernizare a apărării, progresele tehnologice, transformările digitale și dezvoltarea capacităților de securitate cibernetică, precum și investițiile străine directe. Cooperarea internațională în domeniul apărării și cadrul NATO/UE de cooperare oferă multiple oportunități de finanțare și de dezvoltare tehnologică. Totodată, analizăm unele dintre provocările cu care se confruntă piața românească de apărare, precum constrângerile legate de cheltuielile de apărare, lipsa de transparență și barierele birocratice.

Pentru a maximiza oportunitățile și a aborda provocările potențiale, în acest document încercăm să extindem recomandările strategice pentru participanții la piața de apărare din România, aprofundând fiecare dintre domeniile-cheie: dezvoltarea parteneriatelor locale, transferul de tehnologie, accentul pe cercetare-dezvoltare și integrarea sistemelor, precum și dialogul și implicarea în dezbateri pe tema apărării. Concentrându-se pe aceste strategii, participanții la piața de apărare din România pot stabili o prezență puternică, se pot dezvolta durabil și pot cultiva parteneriate pe termen lung de care să beneficieze atât companiile, cât și ecosistemul local de apărare. Pentru a sprijini această secțiune a documentului, prezentăm câteva studii de caz despre colaborări de succes, examinând parteneriatele care implică diverse companii. În cele din urmă, concluzionăm cu un set de aspecte esențiale, rezumând informațiile și direcțiile strategice pentru sectorul de apărare din România.

Tudor Grecu, Partener și Head of Advisory la KPMG în România, subliniază: “Acest raport reflectă dedicarea și expertiza echipei noastre de specialiști, care a colaborat cu echipa de coordonare globală a KPMG în industria de apărare pentru a identifica și aborda provocările esențiale ale unui sector crucial. Prin acest demers, ne dorim să sprijinim nu doar dezvoltarea acestui sector strategic, dar și contribuția activă la întărirea apărării țării noastre, în linie cu angajamentele internaționale ale României. “

Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România, adaugă: „Datoria principală a statului este să asigure securitatea împotriva amenințărilor externe. Pe de altă parte, costurile pentru asigurarea unei forțe militare ar trebui să fie proporționale, pentru a nu afecta funcționarea liberă a economiei și inițiativa individuală. Am încredere că documentul nostru va fi util în stimularea unor dezbateri pe marginea unor recomandări despre cum sectorul public și cel privat pot colabora pentru a contribui la dezvoltarea proporțională a sectorului de apărare al României și îndeplinirea angajamentele noastre față de NATO punând în balanță libertățile economice și resursele societății românești.”