Mai mult despre KPMG în România
- Caută locații de birouri kpmg.findOfficeLocations
- kpmg.emailUs
- Social media @ KPMG kpmg.socialMedia
Profilul meu
Salvați ce vă interesează, gestionați librăria și partajați conținut cu rețeaua dvs. de contacte
Creșterea continuă a instabilității geopolitice din ultimii ani a dus la reapariția competiției între marile puteri. Această tendință va exercita o influență marcantă asupra domeniului apărării pe termen scurt. Forțele de apărare se află într-o cursă de adaptare și transformare, iar provocările la adresa dominației occidentale în securitatea națională vor necesita un răspuns coordonat în faţa numeroaselor probleme cu care se confruntă sectorul. În acest raport – Future of defense - încercăm să ne imaginăm cum va arăta lumea apărării spre sfârșitul acestui deceniu analizând modernizarea digitală rapidă, forțele geopolitice, câmpul de luptă și sistemele de arme, activităţile emergente în spațiu și domeniul cibernetic, lanțurile de aprovizionare, amenințarea crescândă a schimbărilor climatice și viitorul muncii.
Este esențial ca organizațiile de apărare să accelereze procesele de integrare digitală, lucrând împreună cu partenerii din alianţe și furnizorii comerciali. Se preconizează că în anul 2030 forțele de apărare vor fi mult mai digitalizate ca în prezent, încorporând capabilități de luptă de a cincea și a șasea generație ce pot exploata întregul potențial al noilor sisteme și platforme de armament. Războiul din Ucraina a evidențiat neadecvarea unităților individuale care acționează fără a fi integrate și sprijinite complet, ceea ce a dus la un război de uzură costisitor, risipitor și în general ineficient.
Sistemele de armament și platformele emergente, cum ar fi rachetele hipersonice, necesită adoptarea unor decizii rapide și informate care să se adapteze la situațiile în continuă schimbare, prin procesarea unor cantități uriașe de informații. Astfel, managementul datelor, care se bazează pe fuzionarea mai multor intrări de date între sistemele și platformele conexe, devine o componentă cheie a succesului în viitor. Interconectarea forţelor armate necesită adoptarea la scară largă a capabilităților pe care KPMG le-a dezvoltat pentru organizațiile de succes, bazate pe digitalizare, cu accent deosebit pe transformarea cloud, conectivitate și date.
Este de așteptat ca departamentele de apărare să accelereze procesele de achiziții, finanțate prin alocări sporite bugetelor de apărare. Acest fapt va necesita o creştere a receptivităţii şi agilităţii în procesele de achiziții publice, inclusiv în consolidarea capacităților de apărare suverană, menite să reducă dependența de lanțurile globale de aprovizionare și să stimuleze industriile autohtone. Lanțul de aprovizionare și achizițiile sunt domenii critice ce pot beneficia extensiv de pe urma transformării digitale. Un exemplu este automatizarea lanțului de aprovizionare și a instrumentelor de planificare care să sprijine operațiunile logistice de bază ale acestora. Alt exemplu este adoptarea sistemelor de evaluare în timp real care sa ofere date precise despre situaţia curentă a activelor, a pieselor de schimb și a sistemelor de arme, ce pot fi livrate apoi prin intermediul unui turn de control integrat.
Viitoarele sisteme de armament introduc noi dimensiuni prin creşterea razei de acțiune, a letalităţii și vitezei de lovire. Conectivitatea sistemelor de armament, a platformelor de luptă și a factorilor de decizie cu senzorii Internet of Things (IoT) ce culeg date despre oameni și echipamente este esențială. Insă, beneficiile acestor conectivități vin cu o serie de provocări, unele ţin de securitatea datelor deținute în alte țări și abilitatea unui stat de a acționa fără consimțământul altui guvern, altele vizează bonitatea cibernetică, iar altele se referă la funcţionarea sigură si eficientă a sistemelor de armament în diverse medii de operare. Interoperabilitatea cu aliații este un punct forte strategic.
Aceste schimbări vor integra oamenii și mașinile transformând forța de muncă a viitorului, ceea ce va necesita atât abilități tehnice cât și creative. Vor fi necesare noi tipuri de leadership pentru a responsabiliza oamenii și a atrage talente.
Departamentele de apărare ar trebui să analizeze barierele organizaționale ce le-ar putea împiedica să beneficieze de acest viitor digital. Este ușor de acceptat faptul că viteza de adoptare reprezintă un obiectiv cheie pentru multe forțe de apărare, dar poate fi mult mai dificilă adresarea impedimentelor existente la nivel de structură organizaţională, guvernare sau practici moștenite, ce pot inhiba progresul.
Războiul din Ucraina a declanșat o reevaluare a strategiei de apărare în Europa. Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România, notează că „invazia Ucrainei de către Rusia a făcut ca majoritatea statelor membre, inclusiv România, să crească cheltuielile cu apărarea, într-un ritm mai rapid. Deși cheltuielile cu apărarea au crescut în ultimii ani în multe țări din Europa, parțial datorită angajamentului membrilor NATO de a atinge obiectivul de 2% din PIB, războiul din Ucraina a readus în prim-plan aspecte legate de apărare și securitate”. În 2023, România preconizează că va cheltui 38,8 miliarde lei cu apărarea, echivalentul a 2,5% din PIB, în creștere față de cota de 1,8% din PIB în anul precedent – ceea ce reprezintă un avans de 50% în termeni nominali. De asemenea sumele angajate pentru cheltuielile de apărare în următorii ani s-au dublat in 2023 faţă de anul precedent la 72,5 miliarde lei, echivalentul a 5% din PIB-ul anului 2022. După cum notează Ramona Jurubiță: „Cheltuielile mai mari în domeniul apărării facilitează modernizarea continuă a forțelor de apărare ale României, așa cum se subliniază şi în cea mai recentă strategie militară a țării. Un element relevant este faptul că aceste creşteri ale cheltuielilor de apărare în România vizează domenii similare cu cele de la nivelul structurilor NATO sau UE, in linie cu tendințele observate acolo. Acestea se referă la creșterea gradului de reacție al forțelor militare sau la aspecte ce ţin de digitalizare și dezvoltare a capacităților de înaltă tehnologie care să permită îmbunătățirea proiecţiei de forţă și o interoperabilitate ridicată. Acest lucru este important deoarece apartenența României la NATO, UE sau ca şi contrapartidă în parteneriatele strategice, în special cel cu SUA, oferă garanții sporite de securitate.”