Vlad Nanca

Absolvent al Departamentului de Fotografie și Imagine în Mișcare a Universității Naționale de Arte, București. Practica sa timpurie a desemnat o perspectivă artistică vizionară, în măsura în care a declanșat coagularea scenei pentru tinerii artisti din București. Proiecte precum: „Galeria Home” – care se desfășoară în perioada 2003-2004 prin găzduirea expozițiilor Anna Jermolaewa, Ioana Nemes, Mona Vatamanu și Florin Tudor, Janek Simon, etc –, lista de email și fanzine „începem”, „Scoala Generala” - o instituție de tip universitar gratuit dezvoltată în perioada 2008-2009–, platforma online 2020, a reprezentat acțiuni colective pentru a genera ramificații pe termen lung și dezbatere critică prin conectarea clusterelor artistice „alternative” deja existente în București. Unele dintre lucrările sale timpurii folosesc, de asemenea, simboluri politice și culturale, evocă nostalgie și investighează tensiunea metaforică dintre spațiile publice și cele domestice, totul pe fundalul istoriei recente a României și a Europei de Est și a capitalismului agresiv de la începutul anilor 2000. Peisajul orașului București a fost fundalul gesturilor sale artistice poetice și subtil politice. Trecerea de la mișcarea întruchipată a acțiunilor sale timpurii în oraș la mișcarea încorporată în obiectele pe care artistul le face și cu care interferează este vizibilă în practica sa recentă. Prin umorul idiosincratic constant și semiotica jucăușă a imaginilor, practica recentă a lui Nancă dezvăluie o renaștere a noțiunii de spațiu (de la arhitectură și spațiu public la spațiul cosmic) formând astfel constelații de subiectivități, sculpturi și instalații. „Întrebarea modului în care marele design și narațiunile arhitecturale ale secolului XX reverberează în obiectele obișnuite, în variații vernaculare pentru ideologiile, formele și funcțiile modernismului, este o temă crucială în practica lui Nancă”, alături de „istoria recentă a arhitecturii și versiunile sale de postmodernism în Europa de Vest și de Est”.

Graduated from the Department of Photography and Moving Image at the National University of Arts, Bucharest. His early practice designated a visionary artistic perspective, as much as triggered the coagulation of the young artist scene in Bucharest. Projects such as: “Home Gallery” – taking place between 2003-2004 through hosting exhibitions by Anna Jermolaewa, Ioana Nemes, Mona Vatamanu and Florin Tudor, Janek Simon, etc –, “începem” emailing list and fanzine, “Scoala Generala” –a free university type of institution developed during 2008-2009–, the 2020 online platform, stood as collective actions to generate long-term ramifications and critical debate by connecting already existing ‘alternative’ artistic clusters in Bucharest. Some of his early works also employ political and cultural symbols, evoked nostalgia and investigate the metaphorical tension between public and domestic spaces, all against the backdrop of Romania and Eastern Europe’s recent history and aggressive capitalism in the early 2000s. The cityscape of Bucharest was the backdrop for his poetical and subtly political artistic gestures. The shift from the embodied movement of his early actions in the city to embedded movement in the objects the artist makes and interferes with is visible in his recent practice. Through constant idiosyncratic humour and playful semiotics of imagery, Nancă’s recent practice unveils a resurgence of the notion of space (from architecture and public space to outer space) thus forging constellations of subjectivities, sculptures and installations. “The question of how the grand design and architectural narratives of the 20th century reverberate in ordinary objects, in vernacular variations for the ideologies, forms and functions of modernism, is a crucial theme in Nancă’s practice”, alongside “the recent history of architecture and its versions of postmodernism in Western and Eastern Europe.