Eugen Rosca
Născut în 1988, Eugen Roşca şi-a definitivat studiile universitare de artă cu un masterat la Universitatea de Arta din Cluj-Napoca. Lucrările sale au apărut în expoziţii la Bucureşti, Cluj, Berlin sau Hong Kong sub nume provocatoare: Vânzătorul de cuţite, Vânătorul de imagini, Artificial şi Profund, Exerciţii de Stil, Fabrica de Pensule. Lucrările lui Eugen Roșca amintesc de vechii maeştrii olandezi sau de Comedia del Arte - personaje puternic definite surprinse în ipostaze tipice: tensiune, meditație, conflict sau armonie, disconfort sau bunăstare, stări care compun fluxul unei vieți. Excelent desenator şi colorist, pictorul a împrumutat forme de expresie de la confraţii de acum câteva veacuri sau din arta naivă mai recentă ca să redea neliniştile sau pur şi simplu chipuri contemporane - doi tipi în costume care seamănă cu personajele din Madmen on Madison Avenue sau nişte producători de la Metro Goldwyn Mayer discutând bugete. Ori un om alb şi un om negru uniţi sau despărţiţi de o fereastră gotică sau binecunoscuta fraza Memento Mori sub formă de banc: Moartea spunând bancuri. Lucrările lui Eugen Roşca sunt un labirint care se cere descifrat. Un parcurs presărat de enigme şi personaje enigmatice. Artistul pare un fel de Umberto Eco, un ghid care te conduce ca în "Numele Trandafirului" de-a lungul unor raţionamente codificate spre autorul crimelor sau al dramelor sau al poveştii cu tâlc.
Born in 1988, Eugen Roşca completed his university studies in Art in Cluj-Napoca with a master's degree. His works appeared in exhibitions in Bucharest, Cluj, Berlin or Hong Kong under provocative names: The Knife Seller, The Image Hunter, Artificial and Profound, Style Exercises, The Brush Factory. Eugen Roșca's works are reminiscent of the old Dutch masters or the Comedia del Arte - strongly defined characters captured in typical poses: tension, meditation, conflict or harmony, discomfort or well-being, states that make up the flow of a life. An excellent draughtsman and colorist, the painter borrowed forms of expression from contemporaries of several centuries ago or from more recent naive art to render the anxieties or simply contemporary faces - two guys in suits that resemble characters from Madmen on Madison Avenue or some producers at Metro Goldwyn Mayer discussing budgets. Either a white man and a black man united or separated by a Gothic window or the well-known phrase Memento Mori in the form of a joke: Death telling jokes. a veil" and it is not the only one in which the present reality intersects with mysteries, absences (untitled office) or fantastic beings. Eugen Roşca's works are a labyrinth that needs to be deciphered. A course strewn with enigmas and enigmatic characters. The artist seems like a kind of Umberto Eco, a guide who leads you as in "The Name of the Rose" along some codified reasoning towards the author of the crimes or the dramas or the moral of the story with a twist.