Viitorul auditului se află la intersecția dintre inovație și expertiza umană. Tehnologia a fost factorul-cheie în transformarea rolului auditorului. Piața are așteptări mai mari de la activitatea auditorului. Așteptări care depășesc domeniul financiar tradițional. La KPMG, accentul se pune pe valorificarea unei game de inovații tehnologice în mod responsabil, păstrând, în același timp, principiile încrederii, transparenței și implicarea umană. Având o gândire avansată, laterală, auditorii pot conduce profesia către un viitor în care încrederea rămâne piatra de temelie a sistemelor financiare si a mediului economic într-o lume în continuă schimbare.
Deși, termenul de audit este comun și foarte des utilizat, este o profesie relativ recent reglementată. Cum a evoluat ea de-a lungul anilor în România?
Evoluția profesiei s-a făcut în paralel cu cea a economiei. Astfel, s-a ajuns la certificarea situațiilor financiare ale entităților economice și la protejarea intereselor diferitelor tipuri de destinatari ai informațiilor contabie în procesul decizional economic, adică la rolul misiunilor de audit din prezent.
În România, verificarea informațiilor produse de contabilitate, în special a firmelor care gestionau resursele statului, s-a făcut de peste 160 de ani (Curtea de Conturi a României). Doar că tranziția către economia de piață a impus o reglementare mult mai apropiată de ceea ce se întâmpla în restul statelor: în 1999, este recunoscută profesia în România, odată cu OUG nr. 75/1999 privind auditul financiar.
Multitudinea de reglementări recente europene ce impun transparența – ESG, Raportarea pentru fiecare țară în parte etc, vin cu obligații noi pentru auditori. Cum sunt ele resimțite de către profesie?
Sunt resimțite ca niște trepte de evoluție a profesiei. Să luăm, de exemplu, implementarea directivei CSRD în 2025, când companiile vor trebui să publice rapoarte de durabilitate pentru anul 2024, iar auditorii financiari vor efectua misiuni de asigurare limitată asupra acestora. La KPMG, ne pregătim deja pentru această schimbare majoră, dezvoltând competențe noi în aria ESG (Environmental, Social and Governance) și colaborând cu experți din diverse domenii pentru a ne asigura că raportările privind durabilitatea sunt la fel de riguroase și de încredere ca și cele financiare, pe măsură ce vor evolua și cerințele de auditare (de la asigurare limitată în prezent la asigurare rezonabilă în viitor). În plus, pe viitor, auditorii financiari vor juca un rol esențial nu doar în ceea ce privește situațiile financiare, ci și în evaluarea impactului social și de mediu al companiilor. La KPMG, ne asigurăm că tehnologiile pe care le folosim, inclusiv AI, sunt implementate într-un mod responsabil și centrat pe om, pentru a asigura un viitor în care încrederea publicului în raportările companiilor să rămână solidă. Avem în acest sens, reglementări cadru pentru utilizarea AI în munca noastră. În ceea ce privește completarea reglementărilor naționale, cred că este un domeniu în continuă evoluție.
Cum va influența avansul tehnologiei – intrarea AI, profesia? Cum este ea resimțită de către auditori, dar de către entitățile de reglementare? Puteți comenta putin despre ce implică utilizarea AI în profesie?
Viitorul auditului se află la intersecția dintre inovație și expertiza umană. Tehnologia a fost factorul-cheie în transformarea rolului auditorului. Și am să exemplific apelând tot la ceea ce se întâmplă la noi, la KPMG. Soluțiile bazate pe inteligență artificială (AI) pe care le folosim ne permit să analizăm baze de date extinse, să identificăm excepțiile și să organizăm mai eficient misiunile de audit. Aceste instrumente nu doar eficientizează procesul de audit, dar ne oferă o înțelegere mai profundă a cifrelor. Piața are așteptări mai mari de la activitatea noastră. La KPMG, accentul se pune pe valorificarea unei game de inovații tehnologice în mod responsabil, păstrând, în același timp, principiile încrederii, transparenței și implicarea umană. Având o gândire avansată, laterală, auditorii pot conduce profesia către un viitor în care încrederea rămâne piatra de temelie a mediului economic într-o lume în continuă schimbare.
În același timp, vedem cum și clienții noștri adoptă AI într-un ritm rapid, iar auditul devine tot mai mult despre integrarea tehnologiilor moderne în procesele lor. În prezent, clienții noștri se așteaptă ca auditul să fie digitalizat, să se desfășoare rapid și să fie compatibil cu sistemele financiare moderne (ERP). De la utilizarea platformelor pentru vizibilitate in timp real asupra derularii auditului, la acces remote si extragerea de date direct din sistemele informatice ale clientului, până la utilizarea soluțiilor AI, KPMG răspunde acestor cerințe prin soluții inovatoare și adaptate nevoilor pieței.
Discuțiile privind adoptarea noilor tehnologii se petrec și la nivelul entităților de reglementare, atât naționale, cât și internaționale, și ele se dezvoltă continuu.
Relativ recent, unul dintre liderii KPMG la nivel internațional vorbea despre o criză de auditori – tinerii nu mai sunt interesați în aceeași măsură de profesie, preferințele lor fiind mai degrabă îndreptate spre servicii financiare sau tehnologie. Mai mult, spunea acesta, unele companii au menționat numărul mai mic de contabili drept un potențial risc pentru rapoartele financiare pe care trebuie să le pregătească. Cât de mult se regăsește această situație la noi sau în Europa ? Ce este de făcut pentru a nu ajunge acolo?
Având și o istorie mai scurtă, 25 de ani de existență în România, tendința locală este puțin diferită, în sensul în care numărul total al auditorilor înregistrați este încă în creștere. Totuși, la nivelul tinerilor absolvenți, începe să se contureze și la noi o tendință asemănătoare, reflectată prin numărul stagiarilor. La noi, ca și în țările foarte dezvoltate, auditul rămâne însă o profesie sigură, stabilă și reglementată.
Și pentru a exemplifica, am să vă spun că, de-a lungul celor 25 de ani de existență a CAFR, KPMG a avut 150 de auditori financiari autorizați angajați, dintre care 128 și-au obținut calificarea profesională chiar la KPMG. Această cifră subliniază angajamentul nostru pentru dezvoltarea continuă a profesioniștilor din domeniu și pentru menținerea unui nivel înalt de excelență în serviciile oferite.
Profesia noastră evoluează constant, dar pentru a rămâne relevanți, trebuie să avem curajul de a îmbrățișa schimbarea și de a investi în cunoaștere și inovare. Trecerea de la registrele contabile la sistemele sofisticate de documentare și control intern nu face altceva decât să ne arate că meseria este o oglindă a evoluției tehnologiei și a societății, păstrând relevanța și importanța.
Este nevoie de o schimbare și la nivel universitar, în pregătirea tinerilor – în special a generației Z ?
Absolut! Profesia de auditor evoluează și, pentru a putea deveni atrăgătoare și pentru talentele (oamenii cheie) din generația Z, trebuie să pună în lumină potențialul de creștere în carieră, accentuând învățarea continuă și dezvoltarea unor abilități orientate spre viitor. Aceste strategii trebuie să sublinieze diferențele față de carierele STEM (în domeniul științelor și matematicii-n.n) și percepția depășită că auditul este plictisitor și teoretic. Și, dacă o să cercetați, veți vedea că universitățile și firmele acordă prioritate dezvoltării gândirii critice, gândirii laterale, abilităților de comunicare și de conducere, pe lângă expertiza tehnică tradițională. Tot pentru a răspunde nevoilor în evoluție ale generațiilor tinere, firmele moderne adoptă aranjamente flexibile de lucru. Profesia îmbrățișează tehnologia și inovația pentru a spori eficiența, atrăgând în acest proces persoane experimentate în tehnologie. Oportunitățile de carieră la nivel mondial, inclusiv misiunile internaționale, reprezintă o atracție majoră pentru tinerii profesioniști.
În plus, față de complexitatea tehnică a misiunii de audit prin dimensiunea sa exhaustivă și interacțiunea cu o multitudine de specialiști, este esențial de subliniat, atât pentru auditorii generației Z, cât și pentru întreaga profesie, misiunea cheie a auditorului pentru dezvoltarea mediului economic: prin responsabilitatea asupra încrederii într-un business, rolul auditorului este esențial pentru dezvoltarea afacerilor, nu doar individual, ci și pentru accesul acestora la parteneriate și colaborări care le facilitează creșterea, grație fundamentului încrederii.
În ceea ce privește pregătirea tinerilor, răspunsul este clar, da ! Și nu mai trebuie așteptat până în momentul în care potențialii studenți să se îndrepte către Universitate. Trebuie mers în școli generale, licee, trebuie oferite lecții și explicații suplimentare. Astfel de inițiative sunt vitale pentru a atrage oameni diversi și talentați.
Trebuie să inovăm și în educație, nu doar în profesie, introducând tehnologie și aliniind conținutul academic la cerințele profesionale din lumea reală si explicand mai bine rolul profesiei pentru mediul economic si societate. Cunoștințele teoretice nu sunt suficiente; studenții au nevoie de abilități practice și înțelegere care oglindesc realitățile din lumea auditului. Trebuie promovată învățarea activă în detrimentul consumului pasiv de cunoștințe. Educația interactivă este mai eficace, mai captivantă și echipează mai bine studenții pentru viitoarele lor cariere într-o lume care evoluează constant.
Ce ne puteți spune despre profilul de student căutat? S-a schimbat ceva de-a lungul ultimilor ani? Preconizați modificări în anii următori ?
Nu sunt schimbări în profilul studentului pe care îl avem in vedere. Îi dorim alături de noi pe toți tinerii interesați de schimbarea pe care o pot face ei în societate, în profesie. Căutăm candidați curioși, inteligenți, orientați către busines, originali, generoși, pozitivi, cu spirit de echipă. Atitudinea și bunul-simț, adică trăsăturile umane ce nu pot fi găsite la niciun AI, contează mult, mai mult chiar decât abilitățile profesionale, pentru că acestea pot fi cultivate la ”școala” KPMG.
Auditul este o profesie care implică o analiză detaliată nu doar a rezultatelor financiare, ci și a afacerii în întregul ei. Ar putea fi cunoștințele pe care trebuie să le posede un auditor o barieră de intrare pentru tineri? De cât timp ar avea nevoie un tânăr pentru a deveni auditor complet?
Da, sesizăm anumite ezitări în rândul tinerilor cu care vorbim. Eu le recomand, însă, tinerilor să privească dincolo de orice temeri și să vadă bagajul de cunoștințe necesare ca pe niște oportunități. Gândirea laterală -privirea oricărei probleme din mai multe unghiuri, cunoașterea în detaliu a ”anatomiei” unei afaceri le pot oferi avantaje de necontestat – stabilitate și siguranță – auditul este obligatoriu prin lege, învățare și îmbunătățire continuuă, călătorii, avantajul de fi primii care află, care știu informații despre domenii noi și interesante, accesul la tehnologie sunt tot atâtea atuuri ale profesiei.
Ce schimbări a presupus recrutarea tinerilor pentru profesia de audit de către companiile mari de audit? Ce intenționați să schimbați în ofertă pe viitor ?
Pornind de la etapa de stagiu în audit financiar în ciclul de 3 ani, care dezvoltă competențe tehnice în domenii precum audit, contabilitate, guvernanță corporativă, managementul riscului și control intern, fiscalitate, tehnologia informației, matematică și statistică, drept civil și administrarea afacerilor, management financiar, etică și deontologie profesională, cadrul de management al calității auditului, profesia de auditor financiar este dedicată învățării și dezvoltării profesionale continue în fiecare etapă a carierei, inclusiv prin participarea la programe de formare profesională permanentă organizate anual de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar („ASPAAS”) și respectiv Camera Auditorilor Financiari din România („CAFR”).
Pentru a fi relevanți în profesie, auditorii financiari trebuie să se mențină la curent cu aceste competențe și reglementările legislative sectoriale de impact pentru fiecare industrie în care activează companiile auditate de aceștia, dar și să dezvolte competențe mult mai sofisticate de inteligență socială și emoțională, care să le permită să construiască relații de încredere cu toți actorii cu care intră în contact. Credem cu tărie că profilul auditorului viitorului va fi mult mai mult unul axat pe competențe care îmbină competențele tehnice specifice cu competențe de tip soft skills, adaptabilitatea, creativitatea, empatia, intuiția, capacitatea de lucru în echipe mixte și diverse, jucând un rol cheie.
Paleta diversificată de servicii furnizate de un auditor financiar, precum auditul situațiilor financiare, audit intern, auditul raportărilor ESG, audit IT, revizuiri limitate, cursuri specializate, misiuni de asigurare asupra sistemului de control intern, misiuni de verificare a conformității cu indicatorii din contractele de împrumut, proceduri convenite sau audituri cu scop special, au rolul principal de a asigura încrederea clienților și de a contribui la consolidarea încrederii publicului în raportările sau sistemele auditate independent, iar nevoia de confort și încredere este mai mare ca niciodată.
Și noi, firmele, și autoritățile de reglementare, și universitățile, trebuie să colaborăm pentru a asigura relevanța și atractivitatea continuă a profesiei. Acest front unit va sublinia importanța atragerii generației Z către profesia de auditor și eforturile pe care suntem gata să le facem pentru atingerea acestui obiectiv.
