Măsuri de protecție a lucrătorilor de pe platfomele digitale

În luna aprilie 2024, Parlamentul European a aprobat Directiva privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme (denumită în cele ce urmează ,,Directiva”). Această Directivă a fost elaborată în vederea  asigurării de condiții de muncă și drepturi sociale persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă. În urma analizei efectuate cu privire la modul de operare al acestor platforme digitale de muncă s-a constatat că, deși majoritatea persoanelor care prestează activitate pe astfel de platforme digitale au statut de lucrători independenți, totuși există multe persoane care sunt subordonate platformelor digitale de muncă prin intermediul cărora lucrează și se confruntă cu diferite niveluri de control din partea acestora (e.g. remunerare, condiții de muncă), ocazie cu care s-a constatat nevoia de a interveni și a emite o directivă care să determine statele membre să reglementeze activitatea acestor platforme digitale și să protejeze persoanele care lucrează pe aceste platforme.

Pe lângă scopul principal proclamat de îmbunătățire a condițiilor de muncă și a drepturilor sociale ale persoanelor care desfășoara activitate pe platfomele digitale de muncă, Directiva și-a propus atingerea următoarelor obiective specifice:

• asigurarea faptului că persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă pot obține statutul profesional corect și că au acces la drepturile în materie de muncă și protecție socială;
• asigurarea echității, a transparenței și a asumării răspunderii în gestionarea algoritmică în contextul lucrului pe platforme digitale;
• sporirea transparenței, trasabilității și a gradului de conștientizare cu privire la evoluția lucrului pe platforme digitale și îmbunătățirea asigurării respectării normelor aplicabile pentru toate persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă.

Ca regulă generală, Directiva se aplică persoanelor care au sau despre care se consideră, pe baza evaluării situației de fapt, că au un contract de muncă sau un raport de muncă în conformitate cu prevederile legale aplicabile, dar ținând cont și de jurisprudența Curții Europene de Justiție („CJUE”). Cu toate acestea, anumite prevederi din Directivă (e.g. gestionarea algoritmică) se aplică și lucrătorilor independenți autentici și persoanelor care au un alt statut profesional care ar putea exista în unele state membre.

Directiva se aplică platformelor digitale de muncă care organizează lucrul pe platforme desfășurat în Uniunea Europeană, indiferent de locul în care sunt stabilite și indiferent de legislația altfel aplicabilă, elementul decisiv pentru aplicabilitatea teritorială fiind locul în care se desfășoară lucrul pe platforme, și nu locul în care este stabilită platforma digitală sau locul în care este oferit sau prestat serviciul către beneficiar.

1.      Statele membre trebuie să instituie proceduri adecvate pentru a verifica și a asigura stabilirea corectă a statutului profesional al persoanelor care lucrează pe platforme digitale astfel încât să permită persoanelor care ar putea fi încadrate greșit ca lucrători independenți să verifice dacă ar trebui să fie considerate ca fiind într-un raport de muncă și să fie reîncadrate ca lucrători.

2.      Este instituită prezumția legală că există un raport de muncă între platforma digitală de muncă și persoana care lucrează pe astfel de platforme, în cazul în care platforma digitală de muncă controlează anumite elemente ale desfășurării muncii. In acest sens se instituie obligația statelor membre de a stabili un cadru care să asigure faptul că prezumția legală se aplică în toate procedurile administrative și judiciare relevante și că autoritățile competente se pot baza pe acestă prezumție.

Cu toate acestea, platforma digitală de muncă are posibilitatea de a răsturna prezumția legală în cadrul procedurilor judiciare și administrative relevante, sens în care sarcina probei îi va reveni.

Mai mult, Directiva definește și criteriile care pot reprezenta un indiciu că platforma digitală de muncă controlează desfășurarea muncii lucrătorilor de pe astfel de platforme digitale, respectiv:

a)      determinarea efectivă sau stabilirea unor limite superioare pentru nivelul remunerației;

b)     stabilirea obligației ca persoana care lucrează pe platforme să respecte o serie de norme specifice obligatorii în ceea ce privește înfățișarea, conduita față de destinatarul serviciului sau desfășurarea muncii;

c)      supravegherea desfășurării muncii sau verificarea calității rezultatelor muncii, inclusiv prin mijloace electronice;

d)     restrângerea în mod efectiv a libertății persoanei care lucrează pe platforme, inclusiv prin sancțiuni, de a-și organiza munca, în special a libertății de a-și alege programul de lucru și perioadele de absență, de a accepta sau a refuza sarcini sau a recurge la subcontractanți sau înlocuitori;

e)     limitarea în mod efectiv a posibilității de a construi o bază de clienți sau de a presta muncă pentru orice terță persoană.

Îndeplinirea a cel puțin două din cele șase criterii va declanșa aplicarea prezumției legale.

Prezumția ar trebui să se aplice doar situațiilor de fapt care vor apărea după termenul de transpunere al Directivei.

3.      Platformele digitale de muncă trebuie să informeze lucrătorii pe platformele digitale sub forma unui document scris cel mai târziu în prima zi de lucru sau când intervine o modificare, cu privire la utilizarea și caracteristicile esențiale ale sistemelor automatizate de monitorizare prin mijloace electronice a lucrătorilor, dar și cu privire la sistemele automatizate de luare a deciziilor care afectează în mod semnificativ condițiile de muncă ale lucrătorilor de pe platformele digitale (accesul lor la sarcini de lucru, venituri, securitatea și sănătatea la locul de muncă, timpul de lucru, promovarea și statutul lor contractual, inclusiv restricționarea, suspendarea sau încetarea contului lor).

De asemenea, platformele digitale de muncă trebuie să monitorizeze și să evalueze în mod regulat impactul deciziilor individuale luate sau spijinite de sistemele automatizate de monitorizare si de luare a deciziilor asupra condițiilor de muncă, mai ales riscurile pe care le prezintă sistemele automatizate, sens în care acestea trebuie să asigure resurse umane suficiente pentru a monitoriza aceste sisteme automatizate. Aceste persoane trebuie să aibă competența, formarea și autoritatea necesare pentru a-și exercita funcția și vor fi protejate împotriva consecințelor negative pentru respingerea deciziilor automatizate (e.g. concediere).

Lucrătorii de pe platformele digitale au dreptul de a solicita o explicație din partea platformei digitale de muncă cu privire la decizia luată sau sprijinită de sistemele automatizate care le afectează condițiile de muncă, iar platforma digitală ar trebui să le dea posibilitatea de a discuta și clarifica faptele, circumstanțele și motivele cu o persoană de contact.

Platforma digitală va avea obligația de a emite o declarație scrisă care să prevadă motivele pentru orice decizie care afectează statutul și condițiile de muncă ale lucrătorului. Dacă explicația nu este satisfăcătoare sau lucrătorii pe platforme consideră că le sunt încălcate drepturile, aceștia au dreptul de a solicita platformei digitale să revizuiască decizia și să obțină un răspuns justificat în termen de o săptămână, iar platformele digitale trebuie să rectifice decizia sau să ofere o comnpensație adecvată în cazul în care decizia încalcă drepturile lucrătorului.

4.      Platformele digitale vor avea obligația de informare și consultare a reprezentanților lucrătorilor pe platforme sau, în cazul în care nu există astfel de reprezentanți, a lucrătorilor pe platformele digitale, cu privire la deciziile care ar putea conduce la introducerea sau la modificări substanțiale ale utilizării sistemelor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor, iar aceștia vor putea fi asistați de un expert ales de ei.

5.      Platformele digitale de muncă care sunt angajatori trebuie să declare munca desfășurată de lucrătorii pe platforme autorităților competente în domeniul muncii și al protecției sociale din statul membru în care se desfășoară munca și să facă schimb de date relevante cu autoritățile respective. Această prevedere este relevantă mai ales pentru platformele digitale care sunt stabilite în alte țări decât cea în care se desfășoară lucrul pe platforme.

6.      Platformele digitale de muncă vor avea obligația de a furniza, la cerere, informații, clarificări și detalii autorităților din domeniul muncii, alte autorități relevante care asigură respectarea obligațiilor legale, precum și reprezentanților persoanelor care lucrează pe platformele digitale cu privire la numărul persoanelor care lucrează în mod regulat prin intermediul platformei digitale de muncă, statutul contractual și profesional, termenele și condițiile generale aplicabile respectivelor relații contractuale.

7.      Persoanele care lucrează pe platformele digitale care se plâng de încălcări ale legii beneficiază de protecție judiciară împotriva oricărui tratament sau consecințe nefavorabile. În cazul în care o persoană consideră că a fost concediată sau că a suferit prejudicii echivalente motivate de faptul că și-a exercitat drepturile stabilite de Directivă și poate prezenta fapte în sprijinul afirmației sale, platforma digitală va avea obligația de a dovedi că, concedierea sau tratamentul prejudiciabil s-a întemeiat pe motive obiective.

Directiva va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, însă în acest moment nu a fost publicată, iar statele membre vor avea obligația de a transpune prevederile Directivei în cel mult 2 ani de la data intrării sale în vigoare.