Guvernul a stabilit regulile generale ale mecanismului de ajutor financiar pentru capacitățile de producere de energie electrică cu emisii reduse de carbon, precum și atribuțiile instituțiilor implicate în implementarea noului mecanism de finanțare. În acest fel, se stimulează dezvoltarea de capacități energetice bazate pe surse regenerabile de energie și cu emisii reduse de carbon, conform cerințelor Uniunii Europene.
Mecanismul Contracte pentru Diferență (CfD) asigură un ajutor financiar de operare pentru capacitățile de producere de energie electrică cu emisii reduse de carbon, asa cum a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 318/2024, privind aprobarea cadrului general pentru implementarea și funcționarea mecanismului de sprijin sub formă de Contracte pentru Diferență pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon, publicată miercuri, 10 aprilie 2024. Tehnologiile eligibile de producție a energiei electrice, așa cum sunt ele descrise de HG, sunt cele care utilizează:
a) resurse eoliene onshore;
b) resurse eoliene offshore;
c) resurse solare fotovoltaice;
d) resurse hidro;
e) resurse nucleare;
f) hidrogen;
g) stocarea energiei.
Practic, finanțarea nerambursabilă, fie în baza unor scheme de ajutor de stat, fie în baza unui ajutor de stat ad-hoc, notificată și aprobată de către Directoratul General pentru Competiție al Comisiei Europene, se va acorda în baza noului mecanism stabilit de Guvern.
În cazul schemelor de tip Contracte pentru Diferență, acestea vor fi acordate solicitanților în urma unei licitații, desfășurată în baza unei scheme de tip CfD.
În cazul ajutorului de stat CfD ad-hoc, adică atribuit în baza unui ajutor de stat, ministerul de resort, cu ajutorul contrapărții CfD, va putea acorda contracte proiectelor de producere de energie electrică pentru care nu se poate aplica un proces de selecție competitivă.
Ajutorul de operare va fi acordat de către contrapartea CfD către beneficiarul CfD în situația în care prețul de referință este mai mic decât prețul de exercitare licitat prin intermediul plăților pentru diferență pentru energia produsă care face obiectul contractului CfD, măsurată și livrată în Sistemul Electroenergetic Național, sau de către beneficiarul CfD către contrapartea CfD în situațiile în care prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare.
În cazul schemelor de tip CfD, prețul de exercitare pentru un contract CfD este determinat prin licitație CfD, iar în cazul unui ajutor de stat CfD ad-hoc, prețul de exercitare pentru un contract CfD ad-hoc este determinat prin negociere, mai stabilește actul normativ citat.
Orice schemă de tip CfD sau ajutor de stat CfD ad-hoc și orice contract CfD aferent se va supune autorizării și va face obiectul deciziei de autorizare a ajutorului de stat din partea Comisiei Europene, iar orice drepturi și obligații se amână a fi exercitate sau prestate până la obținerea deciziei de autorizare a ajutorului de stat din partea Comisiei Europene, în urma notificării schemei CfD sau, după caz, a ajutorului de stat CfD ad-hoc.
Guvernul stabilește că orice litigii, probleme privind existența, validitatea sau încetarea contractului, precum și executarea specifică a obligațiilor cuprinse în acesta, se vor supune și se vor soluționa definitiv prin arbitraj, în conformitate cu normele de arbitraj comercial ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României („CIC”).
Hotărârea prevede că finanțarea mecanismului de sprijin CfD este asigurată prin mecanismul de colectare a contribuției CfD aplicat tuturor consumatorilor finali și/sau prin fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, cum ar fi Fondul pentru modernizare sau alte surse identificate, care, dacă sunt obținute, vor alimenta fondul de lichiditate CfD aferent schemelor CfD specificate. Orice fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene sunt păstrate de către contrapartea CfD în conturi separate și sunt utilizate numai în scopul schemelor CfD pentru care au fost autorizate de către Comisia Europeană. Ministerul de resort, împreună cu contrapartea CfD, pe baza contractelor CfD încheiate, analizează anual bugetul alocat fiecărei scheme CfD și pregătește o prognoză bugetară pentru următorii 4 ani, care include o evaluare a riscului de deficit CfD în perioada respectivă.
Sumele ce trebuie colectate prin intermediul contribuției în anul următor vor fi notificate ministerului de resort și ANRE de către contrapartea CfD până la data de 1 noiembrie a fiecărui an și până la data de 20 mai a anului în curs cu privire la sumele necesare care trebuie colectate prin intermediul contribuției CfD pentru semestrul următor. ANRE este cea care aprobă valoarea contribuției CfD, prin ordin al Președintelui, până cel târziu la data de 20 decembrie pentru anul următor și până cel târziu la data de 20 iunie pentru semestrul următor al anului în curs.
Context
În vederea atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare asumate prin “Legea decarbonizării” - OUG 108/2022, cu modificările și amendamentele ulterioare, România trebuie să intensifice dezvoltarea de capacități energetice bazate pe surse regenerabile de energie și cu emisii reduse de carbon. Obiectivele incluse în proiectul de PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și
Schimbărilor Climatice) revizuit, de atingere a ponderii de energie regenerabilă în consumul total de cel puțin 36,2%, precum și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 78% până în 2030, determină identificarea unor măsuri de politică în domeniul energiei electrice care să faciliteze și să favorizeze dezvoltarea de noi capacități de producere care să contribuie atât la creșterea producției de energie din surse regenerabile, cât și la reducerea emisiilor prin utilizarea de tehnologii viabile și cu emisii reduse de carbon.
Necesitatea unui astfel de mecanism este evidențiată și de faptul că planul UE de accelerare a tranziției către o energie curată „REPowerEU” propune creșterea obiectivelor climatice prin stabilirea unui obiectiv la nivel european de 45% pentru ponderea energiei din surse regenerabile până în 2030, față de 40 % cât era prevăzut în pachetul „Fit for 55” - în 9 octombrie 2023, a fost adoptată Directiva privind sursele regenerabile de energie, RED III, parte a pachetului legislativ „Fit for 55”, care prevede creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul total de energie cu 42,5% până în 2030, cu o țintă indicativă de creștere cu încă 2,5%.
În plus, Uniunea Europeană își propune să dubleze capacitatea fotovoltaică solară până în 2025 și să instaleze un total de 600 GW până în 2030. Experiența ultimilor ani arată că investitorii au nevoie de predictibilitate și securizare a veniturilor în contextul unei piețe volatile puternic influențată de transformarea sistemelor energetice în contextul tranziției energetice la nivel european și global. În absența ajutorului, ar exista un risc semnificativ de neîndeplinire a obiectivelor privind energia din surse regenerabile, în special atingerea obiectivelor de etapă esențiale pentru perioada 2025-2027, așa cum sunt stabilite în PNIESC în conformitate cu dispozițiile articolului 4 din Regulamentul UE 2018/1999.
Prin urmare, este imperios necesar ca România să acționeze și să accelereze dezvoltarea capacităților de energie verde pentru a realiza un sistem energetic sustenabil bazat pe energie regenerabilă obținută într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, în vederea reducerii rapide a dependenței de importurile de combustibili fosili, accelerând astfel tranziția energetică și obținând prețuri mai mici și mai puțin volatile pentru energie atât pentru consumatorii naționali, cât și pentru cei din UE.
Pașii următori așteptați
Hotărârea de Guvern care aprobă mecanismul Contractelor pentru Diferență reflectă principalele elementele menționate în documentele anterior publicate, aducând clarificări pentru o serie de aspecte, incluzând eligibilitatea plăților pentru dezechilibrele pozitive.
Clarificări suplimentare privind aspecte precum criteriile de eligibilitate ale proiectelor și ale aplicanților sunt așteptate în perioada imediat următoare, în baza calendarului anunțat de către Ministerul Energiei.
De asemenea, este necesar ca autoritatea de reglementare să adopte legislația secundară necesară pentru implementarea schemei de sprijin, iar aceste modificări sunt așteptate pe parcursul următoarelor luni.
Aceasta schema de sprijin vine în întâmpinarea investitorilor și a instituțiilor bancare, oferind o modalitate prin care aceștia să beneficieze de o predictibilitate ridicată a veniturilor pentru capacitatea alocată în cadrul licitației. Prin stabilirea ex-ante a prețului de exercitare asociat volumelor de energie electrică generate și tranzacționate în conformitate cu prevederile schemei, sunt diminuate riscurile de piață asociate acestor proiecte, în general caracterizate de un nivel relativ ridicat al cheltuielilor de capital, la momentul investiției inițiale.
Exista așteptarea din partea jucătorilor din sectorul energetic ca adoptarea schemei Contractelor pentru Diferență să permită finanțarea pe scară largă, de către instituțiile bancare, a proiectelor de generare a energiei electrice, inclusiv din surse regenerabile, fără a necesita garanții suplimentare din partea companiilor-mamă.
