Încrederea în Guvern, ușurința conformării, dar mai ales o mai buna înțelegere a legăturii dintre plata taxelor și serviciile furnizate de stat poate conduce la o creștere a disponibilității companiilor sau persoanelor de a achita din proprie inițiativă impozitele. Pe de altă parte, consolidarea corectitudinii fiscale duce, la rândul ei, la o evoluție durabilă a veniturilor fiscale.
O asemenea evoluție este foarte importantă, mai ales în contextul nevoii actuale de robustețe a bugetele statelor, taxele neplătite echivalând cu bugete reduse. Chiar săptămâna trecută, grupul miniștrilor de finanțe ai Uniunii Europene au declarat că politicile fiscale ar trebui să vizeze menținerea sustenabilității datoriilor, precum și majorarea potențialului de creștere într-o manieră durabilă. Deci bugetele au nevoie de bani. Și, deși, teoretic, corectitudine fiscală ne privește pe toți, realitatea este diferită. Dar ce îi determină pe contribuabili să își plătească de bunăvoie impozitele? Care este mecanismul prin care o adminstrație fiscală poate ajunge la conformarea voluntară, mai ales în momentele, cum este cel de acum, în care statele au nevoie de bani?
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), una dintre instituțiile internaționale importante prin numărul mare de jurisdicții și state membre participante a concluzionat, într-un studiu care se numește chiar Tax Morale (Corectitudine fiscală- n.a) că administrațiile fiscale nu vor obține, așa cum s-ar putea crede, conformarea voluntară doar promovând cote mici de impozitare sau penalități pentru cei care nu plătesc. ”Conformarea este determinată, mai degrabă, de o gamă largă de factori socio-economici și instituționali care variază în funcție de regiuni și populații”, spune raportul OECD. Același raport mai arată că vârsta, sexul, nivelul de educație sau religia contribuabililor sunt tot atâtea influențe exercitate asupra impozitării corecte, cum o numește Parlamentul European. Datele OECD arată, de asemenea, că legăturile dintre performanța serviciului public și corectitudinea fiscală sunt mai complexe decât se presupune: da, crește în unele regiuni ale lumii atunci când contribuabilii văd îmbunătățiri în serviciile publice, dar, nu este o certitudine – în alte regiuni ale lumii, relația nu este chiar atît de clară. Și, atunci, care ar fi rețeta ?
ÎNCREDEREA. Elementul comun, asupra căruia insistă inclusiv cel mai recent raport Tax Morale al OECD, este încrederea, pe care partenerii – statul și contribuablii, ar trebui să o construiască. ”Îmbunătățirea relațiilor este un rezultat câștigător și pentru contribuabili, și pentru administrațiile fiscale. Multinationalele au evidențiat în mod repetat importanța pe care o acordă securității fiscale și diminuării numărului litigiilor, în timp ce administrațiile fiscale au, la rândul lor, multe de câștigat prin prioritizarea activităților de control la contribuabilii cu risc ridicat”, spune OECD. Construirea încrederii și îmbunătățirea comunicării necesită acțiuni din partea ambelor părți în orice relație, iar acest lucru nu este diferit nici în ceea ce privește plata impozitelor. Acest lucru a fost recunoscut de participanții la mesele rotunde care au fundamentat raportul OECD, demonstrând că există dorința din toate părțile de a identifica schimbările și îmbunătățirile la care pot lucra.
FACILITAREA SAU UȘURINTA CONFORMĂRII. Potrivit unei analize realizate de Fondul Monetar Interațional(FMI), dacă determinarea cuantumului datorat și a modalității de plată sunt facile, prietenoase, contribuabilii tind să își plătească impozitele, sunt mai stimulați să o facă. ”Tell us once” sau ”France Connect” sau două exemple, din Canada și Franța, ale unor platforme electronice care asigură contribuabililor posibilitatea să interacționeze cu mai multe instituții și să plătească mai multe tipuri de impozite, totul la o singură logare. Norvegia a pus la punct o bază de date, un fel de interfață între administrația fiscală și sectorul financiar-barncar; în acest fel, contribuabilii care doresc să obțină credite pot fi verificați online de către bănci și pot obține banii mai ușor. Și conformarea a crescut.
SCOP. Polonia este exemplul cu care vine Banca Mondială, de această dată, care arată că, dacă oferi un scop contribuabililor, aceștia își vor achita mai repede impozitele. Astfel, în 2017, autoritatea fiscală din Polonia a trimis scrisori contribuabililor, multe dintre ele arătând ce urmează să facă statul cu banii pe care îi va colecta din taxe. Practic, era un experiment, prin care autoritatea urmărea să verifice care este ”butonul” la care contribuabilii sunt mai reactivi. Câștigător a fost ”butonul” transparență – tinerii și-au plătit mai repede taxele, în vreme ce contribuabilii între 50 și 64 de ani nu au reacționat la fel. Într-un fel, relația transparență-scop, a fost verificată recent, în Ucraina, când firmele și-au achitat impozitele curente, în ciuda evenimentelor și a impreviziunii, sau ce am experimentat România în 2020, când administrația fiscală mulțumea firmelor pentru plățile realizate la timp, în ciuda greutăților generate de pandemie.
SERVICII. Contribuabilii din țările nordice, deși sunt impozitați cu unele dintre cele mai mari cote, își plătesc cu mândrie impozitul, majoritatea oamenilor având încredere în stat că le gestionează bine impozitele. ”Există o credință largă și profundă că banii care intră în visteria statului vor fi folosiți cu folos. Suedezii sunt foarte atașați de ideea statului ca un Cămin comun. Toată lumea din societate este sub același acoperiș, toată lumea va fi protejată. Suedia este acum o societate mai diversă, dar această idee încă persistă”, declara un oficial suedez citat de The Guardian. Iar Suedia oferă servicii de care suedezii să fie mulțumiți – an de an Salvați Copiii o plasează în fruntea ligii sale de țări în care este cel mai bine să fii mamă; țara ocupă locul șase în indicele de dezvoltare umană al Programului ONU pentru Dezvoltare, iar Unicef o clasează pe locul al doilea în topul său privind bunăstarea copiilor din țările dezvoltate. Iată de ce Suedia dovedește că merită să plătești taxe mari.
Desigur, niciunul dintre aceste elemente, oricât de importante, luat de unul singur nu va crește conformarea și nu va umple ”visteriile” statelor. Dar o mai bună înțelegere a acestor elemente care contribuie la o corectitudine fiscală și la creșterea dorinței întreprinderilor și persoanelor fizice de a plăti impozite va fi esențială, deoarece guvernele încearcă să îmbunătățească conformarea, să sporească veniturile și să se asigure că toti contribuabilii sunt mai bine deserviți de sistemele fiscale. O mai bună corectitudine fiscală poate contribui, de asemenea, la eforturile continue de revizuire a normelor fiscale internaționale și de îmbunătățire a conformării de către întreprinderile multinaționale. O situație din care toată lumea câștigă.
