Clasificarea tarifară: ce este și de ce a devenit atât de importantă anul acesta?

Companiile vor trebui ca, începând cu 2023, să ia în considerare și tratamentul fiscal, nu doar cel vamal, al clasificării tarifare. Deși, pentru multă vreme clasificarea tarifară a fost importantă din perspectiva operațiunilor vamale de import și export, anul 2022 a arătat că din ce în ce mai multe societăți au nevoie de o clasificare precisă a produselor lor, întrucât o nedeterminarea corectă a încadrării poate fi însoțită de consecințe importante pentru companii – spre exemplu, mai nou, clasificarea tarifară joacă un rol important în determinarea cotei de TVA pentru băuturi nonalcoolice. 

Clasificarea tarifară a produselor reprezintă unul din pilonii legislației vamale, alături de valoarea în vamă și originea bunurilor. Cu toate acestea, incidența legislației vamale s-a făcut îndeosebi remarcată în ultima perioadă prin raportarea sa la alte zone ale legislației fiscale. Despre ce este vorba ?

Cum este deja cunoscut, clasificarea tarifară este un proces de analiză detaliată a caracteristicilor unui produs din perspectiva unui set întreg de reguli și norme stabilite la nivel european și global. Dacă, în practică, unele dintre companiile de pe piață au determinat o clasificare tarifară pentru un produs bazându-se, spre exemplu, pe încadrarea tarifară utilizată sau comunicată de furnizorul său, o astfel de abordare poate aduce consecințe semnificative în viitor din perspectiva altor obligațiilor de raportare - Fișierul Standard de Control Fiscal sau SAF-T, cum a devenit el cunoscut, a sistemelor RO e-Factura sau RO e-Trasport, modificarea cotelor de TVA sau a unei noi obligații fiscale și de raportare, ce se va aplica din octombrie 2023, CBAM (Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon).

Implicații aduse de obligația de raportare SAF-T

Depunerea declarațiilor urmărind regulile impuse de noua Declarație 406, forma luată de SAF-T în România, reprezintă o provocare pentru o mare parte din contribuabilii din România.  

Pe lângă un număr semnificativ de informații fiscale cerute de noua Declarație – câteva sute de câmpuri, ea presupune în mod obligatoriu și raportarea codurilor de încadrare tarifară conform Nomenclaturii Combinate a Uniunii Europene, la un nivel foarte mare de detaliu - opt cifre.

Această obligație se referă la anumite categorii de produse, chiar dacă acestea nu fac obiectul unor operațiuni vamale de import sau export. Astfel, multe companii, chiar dacă desfășoară exclusiv operațiuni intracomunitare, neavând niciun fel de tranzacție care să implice autoritățile vamale, au fost nevoite să treacă prin procesul de clasificare tarifară pentru a putea întocmi și depune declarația 406.

Implicații din perspectiva sistemelor RO e-Factură și RO e-Transport

Ca măsuri în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere a evaziunii fiscale, autoritățile fiscale din România au implementat sistemele RO e-Factură și RO e-Transport.

Ambele sisteme au fost construite pornind de la categorii de bunuri specifice (bunuri cu risc fiscal ridicat – spre exemplu, legume, fructe, băuturi alcoolice, produse minerale, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte) dar, mai ales, de la clasificarea tarifară a acestora.

Astfel, determinarea incorectă a clasificării tarifare poate conduce la consecințe neplăcute pentru societate sau pentru clienți – pornind de la amenzi semnificative până la confiscarea bunurilor.

Implicațiile ce decurg din aplicarea cotelor de TVA

Deși nu este o noutate faptul că unele măsuri privind TVA (spre exemplu, cotele reduse de TVA sau aplicarea măsurilor de simplificare) se aplică în funcție de clasificarea tarifară a produselor, începutul anului 2023 a debutat cu eliminarea cotei reduse de TVA pentru băuturile nealcoolice clasificate la codurile 2202 10 00 sau 2202 99.

Având în vedere că aplicarea unei cote incorecte de TVA poate conduce la sacțiuni semnificative în sarcina contribuabililor (inclusiv sume importante de plată, precum și dobânzi și penalități), se demonstrează încă o dată importanța unei analize corespunzătoare a portofoliului de produse pentru orice companie, pentru a determina în mod corect clasificarea tarifară a bunurilor.

Implicațiile noii obligații de raportare presupuse de CBAM

Companiile importatoare de produse considerate poluante – cum ar fi ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, vor fi obligate, într-o primă etapă, să monitorizeze și apoi să cumpere certificate pentru a plăti emisiile de dioxid de carbon ce apar în procesul de fabricație sau de transport. Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, așa-numitul CBAM, un instrument derivat din programul european de combatere a schimbărilor climatice, a întrunit acordul provizoriu și condiționat al Consiliului și Parlamentului European la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

Taxele CBAM vor fi calculate pe baza „emisiilor încorporate”, care se referă la emisiile care apar la fabricare, precum și la emisiile indirecte în anumite condiții. Bineînțeles, sfera de aplicare a regulilor CBAM se va determina în funcție de încadrarea tarifară a produselor ce vor face obiectul importului în Uniunea Europene.

Potrivit ultimelor comunicate de presă ale Uniunii Europene, deși varianta finală a textului de lege nu a fost publicată încă - pentru a deveni definitiv, acordul trebuie confirmat de reprezentanții statelor membre ale UE și de Parlamentul European și adoptat de ambele instituții – CBAM va debuta în octombrie 2023 și va cuprinde, pentru o perioadă de tranziție de trei ani, doar obligații de raportare.

Totuși, deși implementarea integrală a CBAM se va realiza abia din 2026, cu toate consecințele de rigoare, companiile trebuie să se pregătească încă de pe acum și să analizeze în ce măsură vor fi afectate de noile reguli.   

Cu alte cuvinte, într-un context fiscal în continuă schimbare, în care ni s-a demonstrat că ramificațiile legislației vamale depășesc aria restrânsă a operațiunilor vamale, recomandăm companiilor din România să acorde, mai ales anul acesta, o atenție sporită portofoliului lor de produse și a modului în care este determinată clasificarea tarifară pentru fiecare dintre acestea.

Pentru că efectele clasificării tarifare incorecte, în lumina regulilor din prezent, nu se mai referă doar la eventualele taxe vamale stabilite suplimentar de autoritatea vamală, ci la sume mult mai consistente. În loc de concluzie, îndemnăm companiile să analizeze în ce măsură există implicații fiscale generate de clasificarea tarifară a produselor, pentru a diminua efectele fiscale negative pe care le-ar putea provoca.